Tuesday, June 11, 2013

Dublin

O sa iau o pauza de scris despre Laos si o sa povestesc despre un weekend petrecut intr-un oras care ne-a placut mai mult decat ne-am fi asteptat: Dublin.
De fapt acum ca ma gandesc in urma nici nu are cum sa nu iti placa Dublinul: bere, petreceri, galagie, muzica, oameni veseli etc. Parca ai fi intr-un oras numai de studenti. Dar chiar si daca nu esti mare bautor de bere (ceea ce nu e cazul nostru) tot vei gasi ceva de facut, locuri de vizitat si oameni interesanti de intalnit.
Ce ce ocazie aceast city-trip?
Pai acum ceva timp am decis ca in fiecare an de ziua noastra sa profitam de faptul ca trebuie sa ne sarbatorim intr-un fel sau altul si sa ne rasfatam cu o plimbare pe undeva. Am inceput cu ziua mea petrecuta  in Champagne, apoi  tot de ziua mea o vizita in Barcelona si iaca anul asta l-am convertit si pe Cipri la acelasi mod de sarbatorire asa ca am ales sa mergem pentru doua zile in Dublin. Am ajuns acolo sambata la 8 dimineata si am plecat inapoi spre Belgia duminica seara. Ryanair-ul are curse perfecte din Charleroi pentru a sta in oras doua zile care s-au dovedit a fi oarecum suficiente sa descoperim, macar  superficial, Dublinul.
In prima zi ne-am folosit iar de serviciile celor de la Sandeman (mai am fost cu ei si in Berlin) si am participat la un tur gratuit al orasului. Astfel de tururi se gasesc peste prin orasele mari europene si functioneaza dupa un principiu foarte interesant: nu exista un pret fix de persoana ci la sfarsitul turului fiecare participant ofera drept bacsis ghidului ce suma considera el ca este potrivita pentru calitatea turului primit. Ceea ce inseamna ca fiecare ghid in parte va face tot posibilul sa iti ofere o experienta de neuitat si ca rezultat de fiecare data cand ne-am folosit de sistemul asta am avut parte de niste tururi exceptionale. Asa ca le recomand din toata inima pentru ca veti vedea in mod sigur orasul cu alti ochi si veti descoperi locuri si lucruri pe langa care ati trecut poate de multe ori fara sa le fi observant sau fara sa le fi acordat atentia cuvenita.
Locul de intalnire pentru inceperea turului este in mica piata din fata primariei. Am fost dati in grija unui ghid vesel, tanar, nascut si crescut in Dublin si am luat la picior strazile orasului.
Prima oprire a fost in interiorul primariei unde ghidul ne-a prezentat in cat mai putine cuvinte (aveam totusi doar trei ore pentru turul orasului) istoria Irlandei si a Dublinului. In conditiile in care erau vreo 10-15 englezi in grupul nostru a fost impresionant sa asculti povestea independentei spusa in asa fel incat sa nu se simta nimeni jignit.
Apoi am ajuns la Dublin Castel in care din pacate nu am putut intra din motive de securitate. Trebuie insa sa recunosc ca desi sunt mereu interesata de castele, cel din Dublin nu mi-a prea trezit interesul. Mi s-a parut a fi o colectie pestrita de cladiri datand din perioade diferite si fara un plan clar de a le face sa se potriveasca unele cu altele. Iar vazut de pe strada pe care se afla  gradina Dubh Linn, impresia asta este si mai pregnanta.
Castelul

Partea din spate

Gradina Dubh Linn

Castelul vazut din Dubh Linn
In drum spre Christ Church Cathedral ne-am oprit langa un rand de case construite de familia Guiness pentru muncitorii ei si ni s-a explicat cat de multe a facut aceasta familie pentru oras si cat de bine isi trata muncitorii care primeau case de la locul de munca, aveau acces la ingrijire medicala platita de fabrica si aveau si un fel de pensie (ceea ce la momentul acela era ceva cu totul special). Cand am vizitat distileria Jameson am avut parte de exact aceeasi descriere pentru familia ce a detinut distileria la inceputurile ei.
Christ Church Cathedral este poate cea mai impresionanta structura religioasa din oras. Este foarte frumoasa, foarte veche –de la 1028, cu o istorie foarte interesanta (a fost folosita ca piata, loc de intalnire si chiar si ca bar) si poate si mai interesant este ca nu e o biserica catolica ci apartine de Church of Ireland care la randul ei are o istorie poate chiar mai tumultoasa decat catedrala.
Catedrala
Catedrala se afla intr-o zona cu foarte multe ramasite vikinge si peste tot pe strazile din jur veti gasi placi in  trotuar care indica un loc in care s-au gasit artefacte si ce fel de artefacte. Mare parte insa din fosta asezare vikinga a fost distrusa in timpul contruirii unor cladiri de birouri extreme de urate aflate in spatele catedralei. Si daca artefactele reale s-au mai pierdut in goana dupa teren de construit birouri in centrul orasului, cel putin o idee de ce se gasea sub oras veti avea vizitand Dublinia - un muzeu dedicat istoriei Dublinului in care se gasesc replicile unui sat viking si al unui sat medieval. Noi nu am apucat sa vizitam muzeul dar am auzit numai de bine deci daca aveti mai mult timp decat am avut noi zic sa ii dati o sansa.
Artefacte vikinge

Cati oameni intra intr-o casa vikinga?
 
Urmatoare oprire din turul nostru a fost pe celebra strada Temple bar. Locul unde  trebuie sa fii noapte de noapte sa bei pana uiti unde te afli. Cel putin asta am inteles noi uitandu-ne in noaptea aia la oamenii ce vomau tacticos pe marginea strazii sau din mers dintr-un taxi ce tocmai pleca din capatul strazii. Scuzati detaliile pentru unii poate scarboase insa betia este poate principal atractie turistica din Dublin la care petreceri de burlaci am vazut.
Temple bar
 
Ghidul nostru ne-a dat cateva detalii despre barurile cele mai interesante si cele mai ieftine  si ne-a predate in 5 minute ghidul supravietuirii pe Temple Bar. In plus Sandeman are cred ca in fiecare seara tururi “Pub Crawl” in care merg cu turistii in cele mai cunoscute (pentru localnici) baruri si cluburi si petrec pana dimineata. Noi nu prea suntem pasari de noapte si nici pasionati de cluburi deci nu i-am insotit insa daca sunteti mai petrecareti de fel turul asta are si avantajul ca aveti reduceri la bauturi.
Dupa cateva opriri mai scurte am ajuns si la ultimul obiectiv de vizitat: Trinity College discutabil cea mai importanta universitate din Irlanda (depinde cu cine vorbesti). Nu stiu cate universitati din lumea asta merita sa fie vizitate ca turist insa Trinity sigur merita. Are o curte interioara foarte frumoasa si foarte verde in care te poti relaxa dupa o zi intreaga da batut orasul in lung si-n lat, are foarte multe cladiri istorice frumoase si nu in ultimul rand are The book of Kells o bliblie foarte frumos pictata si care dateaza de pe undeva din anul 800. Mi se pare impresionant ca o carte (care e un lucru atat de fragil) a reusit sa supravietuiasca pentru atata timp si sa aibe in continuare picturile atat de clare. Ca sa nu mai spun ca biblioteca in care este expusa este un loc de vis. Din pacate nu se mai poate face poze in interior dar internetul este plin de dovezi ca ceea ce spun nu este exagerare ci realitate.
In interiorul universitatii Trinity

Tot pe la Trinity
In prima zi cu turul celor de la Sandeman am ajuns doar in curtea universitatii  insa a doua zi ne-am intors si am luat un tur cu ghid al universitatii si am mers sa vizitam biblioteca si sa vedem celebra biblie.  Ghidul este un student de la Trinity care iti va spune extreme de multe povesti interesante si uneori si amuzante din istora locului unde invata. Este un lucru pe care il recomandam cu toata inima, mai ales ca turul costa doar 10 euro din care 9 euro este intrarea in biblioteca.
Dupa terminarea turului orasului am plecat catre ceea ce a devenit pentru multi simbolul Irlandei: Guinness. Mie imi place foarte mult berea Guinness si de fiecare data cand trec canalul profit din plin de bautura asta minunata pentru ca am impresia ca pe partea lor de canal este mult mai buna decat la noi pe continent. Asa ca vizita la fabrica de bere era un lucru mult asteptat mai ales ca se lasa si cu o degustare la sfarsit. Din pacate insa numai degustarea de la sfarsit mi-a placut pentru ca vizita in sine m-a dezamagit cu totul. Este ca o masinarie de facut bani in care nu se pune prea mult pret pe a ii oferi o expreienta de zile mari omului care vine in vizita. Parca am fi fost pe o banda rulanta ce avea ca unic scop sa ne duca cat mai repede de la intrare la iesire cad oar sunt atatia care asteapta. In mod sigur mi-ar fi parut rau sa nu merg la fabricasi nici nu sfatuesc pe imeni sa nu se duca insa nu este o experienta ce sa-ti ramana in memorie ci doar ceva ce ai facut si tu ca orice alt turist din Dublin.
Spre Guinness

Degustand

Evident si eu
 
Ziua am incheiat-o intr-un bar/restaurant din afara orasului unde am avut parte de mancare traditionala, muzica live irlandeza si dansuri irlandeze. L-am ales pentru ca era extreme de bine cotat pe Tripadvisor si sincer nu am fost deloc dezamagiti. Daca vreti ceva special si nu doar un loc unde sa va linistiti stomacul dupa o zi de colindat atunci mergeti la The Merry Ploughboy 
La restaurant
Si cantaretii

Si dansatoarele
A doua zi in Dublin a fost mult mai linistita fata de ziua de sambata si a inclus numai turul cu ghid de la Trinity (de care am scris deja) si o vizita la distileria Jameson. Inainte sa mergem in Dublin eram foarte incantata de idea de a merge la Guinness si nu prea am luat in considerare mersul la Jameson probabil in special pentru ca noi nu suntem bautori de tarii. Ne-am decis oarecum pe ultima suta de metrii sa mergem la distilerie si foarte bine am facut. In timp ce vizita la Guinness m-a dezamagit foarte tare, cea la Jameson a fost exact ceea ce imi doresc eu de la o vizita la o fabrica. Totul este foarte interactive, foarte bine pus la punct si cu foarte mare grija pentru turist. Nu se simte idea de “cati mai multi turisti pe minut” ca la Guinness ci grupurile erau destul de mici si aveai parte de o vizita cu ghid nu de un ape cont propriu. Mi-a placut mult si am invatat multe in ziua aia. Iar degustarea de la sfarsit a fost pana si pentru un novice ca noi in ale tariilor o experienta interesanta. Ca sa nu mai spun de cafeaua irlandeza cu care ne-am delactat inainte de plecare. Desi trebuie sa ii dau Cezarului ce este al Cezarului si sa spun ca cea facuta de vecinul nostru Leni arata mai bine  pentru ca are 3 culori nu doar 2 ca la Jameson. De buna nu stiu sigur deci data viitoare sigur il rugam sa faca cafeaua cu Jameson ca sa fim siguri de verdict.
Spre distilerie

Mandrii posesori de certificate de degustator

In holul de la intrare

In sfarsit si cafeaua.
De la Jameson am mai dat o tura pe Temple Bar, ne-am mai plimbat un pic, am mancat si bucurosi de experienta am plecat pe la 17.00 catre aeroport.
Concluzia nostra: Dublinul ne-a placut. Ne-am simtit pentru inca un week end studenti.
Mai multe poze gasiti evident pe Picasa.

No comments:

Post a Comment