V-a tentat vreodata sa inotati in mare cand apa are 0°C si afara termometrul este chiar mai pesimist si arata deja cu minus?
V-ati uitat de Boboteaza la stirile cu recuperarea crucii aruncate in mare si v-ati gandit ca ati vrea sa fiti acolo (in apa)?
V-ati uitat la imaginile cu rusii facand baie in apa inghetata si i-ati invidiat?
Daca raspunsul este "Iti inchipui ca am innebunit?" atunci inseamna ca eram in aceeasi barca.
Sa fac baie iarna in apa aproape ingheatata nu a fost niciodata pe lista mea cu dorinte. Dimpotriva. De fiecare data cand i-am vazut pe altii facand asa ceva i-am trecut la categoria "nebuni" si as fi putut sa jur ca nu o sa ma vezi in situatia respectiva nici de acum intr-o mie de ani.
Numai ca mia de ani se pare ca e destul de relativa daca nebunia e destul de mare.
Adica doar nu o sa dai cu piciorul nebuniei de a face baie in Antarctica? Nope nope nope. Cand e vorba de "o data in viata" apai e clar ca nu o sa ma vezi refuzand. Ca doar e "o data in viata". Nu e ca si cum as avea o a doua sansa si as putea sa repar greseala din primul refuz.
Asa ca atunci cand am fost anuntati la debarcarea pe Deception Island ca putem sa facem baie daca vrem evident ca mi-am luat costumul de baie cu mine. Nici macar lui Cipri nu ii venea sa creada ca o sa o fac si pe asta. Dar ce o sa le spun eu nepotilor mei? Ca am avut ocazia sa fac baie in Antarctica si am fugit ca o gaina fricoasa?
No way.
Eu nu o sa fiu genul ala de bunica.
Eu o sa fiu prima la nebunii.
Ok. Hai fie. Recunosc.
O sa fiu a doua pentru ca Cipri alearga mai repede decat mine.
Deci inarmata cu costum m-am prezentat pe plaja la apel.
Conditia ca sa primesti certificat de inotator in Antarctica era sa stai cel putin 10 secunde in apa si sa te bagi pana la gat. Ceea ce nu parea deloc ceva dificil. Deception island este un vulcan activ pana la urma. Suficient de activ incat nisipul negru vulcanic de pe plaja sa fie cald si chiar sa iasa abur din el. Deci erau semne bune.
Este adevarat ca am fost anuntati de la inceput care este temperatura apei dar am fost suficient de optimista incat sa iau valoarea respectiva la un mod cat se poate de abstract. Cum nu am intrat niciodata in apa marii daca afara nu erau lejer peste 30°C, soare, frumos si deja cateva luni de vreme buna care sa incalzeasca apa, pentru mine ori 0°C ori 5°C ori 10°C in apa tot aia era.
Rece. Bineinteles ca rece. Dar rece poate sa vina in toate tonurile cu putinta: de la clantanit de dinti pana la facut atac de cord banuiesc. Eu speram sa fiu la valoarea de clantanit de dinti.
In timp ce mergeam spre apa ma gandeam foarte relaxata ca a fost o mare exagerare tot tam-tamul facut pe seama "polar plunge". Ce mare lucru e sa intri in apa? Ca uite iese si abur din pamant de la cat de cald e.
Si am mers si m-am aruncat in apa si deodata parca cineva a inceput sa infiga milioane de ace in mine. Nu am cum sa descriu in cuvinte cam cum este sa faci baie in apa la 0°C. Trebuie sa incercati. Sincer chiar este ceva ce trebuie sa incercati. Mai ales daca este in Antarctica. Pentru ca in nici un caz nu a fost pe cat de relaxant credeam eu ca va fi. Mai ales cand am descoperit ca nu mai ajung cu picioarele la fundul apei si ca trebuie sa inot spre mal. Adica mai mult timp de petrecut cu apa pana la gat. Intr-un final m-a recuperat Cipri si a mers cu mine pana la mal doar ca sa raman acolo cu apa inca pana aproape de mijloc incapabila sa ma deplasez mai departe. Cipri striga sa merg sa ma imbrac si eu ii spuneam ca astept sa ma incalzesc nitel.
0°C afara in costum de baie este de o mie de ori mai bine decat in apa. Suna a truism? Detalii detalii :)
Nu trebuie sa va inchipuiti insa ca regret balaceala polara. Nicidecum.
Nu a fost cea mai relaxanta experienta cu putinta insa este in mod sigur o amintire pentru toata viata. Si pana la urma pentru asta traim, nu? Sa ne umplem viata de amintiri extraordinare.
No comments:
Post a Comment